Manastirea Putna
Manastirea Putna, asezata la 72 de
kilometri de Cetatea de Scaun a Sucevei, este prima si cea mai
importanta ctitorie a Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si
Sfant, si strajuieste, de peste cinci veacuri, tinutul legendar al
Bucovinei.
Manastirea Putna - scurt istoric
Cronicarul Ion Neculce istoriseste astfel despre
felul in care a fost ales locul pe care avea sa fie zidita Manastirea
Putna: "Stefan-Voda cel Bun, cand s-au apucat sa faca Manastirea Putna,
au tras cu arcul dintr-un varfu de munte ce este langa manastire. Si
unde au agiunsu sageata, acolo au facut prestolul in oltariul".
Incepute la 10 iulie 1466, dupa cucerirea cetatii Chilia (1465), lucrarile de constructie a bisericii cu hramul "Adormirea Maicii Domnului",
vor fi terminate in anul 1469, slujba de sfintire avand loc la 3
septembrie acelasi an. S-au construit apoi Casa Domneasca (1473),
chiliile, zidul de aparare cu turnurile aferente si Turnul Tezaurului,
lucrarile finalizandu-se in anul 1481.
De-a lungul veacurilor Manastirea Putna a trecut prin
numeroase incercari ca incendii, navaliri si ocupatii straine,
cutremure, dar care n-au putut intrerupe desfasurarea vietii monahale si
lauda neincetata adusa lui Dumnezeu.
Dupa intrarea, din anul 1775, sub ocupatie
habsburgica, manastirea va mai suferi o serie de transformari exterioare
prin extinderea zonei de nord a incintei, noi constructii de chilii
(1852-1856), modificari ale formei acoperisului bisericii (1859),
lucrari mai ample asupra acesteia avand loc in 1902 sub conducerea
arhitectului vienez K. A. Romstorfer.
Manastirea Putna - cronologia evenimentelor mai importante
La data de 4 iulie 1466, Voievodul Stefan cel Mare
si Sfant alege locul pe care va fi zidita Biserica Manastirii Putna,
tragand cu arcul de pe Dealul Crucii. Sase zile mai tarziu, la 10 iulie
1466, conform Letopisetelor putnene, se incepe zidirea Bisericii Manastirii Putna, care va fi terminata in anul 1469.
|
In data de 3 septembrie 1470 are loc sfintirea
Manastirii Putna, ceremonie intarziata de campania contra tatarilor,
terminata cu victoria de la Lipnic, pe Nistru. La data de 1 mai 1481 se
finalizeaza lucrarile de zidire a cladirilor din incinta si a zidurilor
de aparare.
La 15 martie 1484, un incendiu a distrus chiliile si a afectat partial si biserica. In urma incendiului, Voievodul Stefan a poruncit restaurarea bisericii si pictarea ei, atat in interior, cat si in exterior.
Sfantul Stefan cel Mare, care, la 1 mai 1488, a daruit Manastirii Putna craniul Sfantului Ierarh
Ghenadie, adoarme in Domnul la data de 2 iulie 1504. "Stefan Voievod,
care a domnit in Tara Moldovei 47 de ani si trei luni a trecut la
vesnicele locasuri in anul 7012 (1504), luna iulie, in ziua a doua,
marti, la ceasul al patrulea din zi - ora 10." El va fi inmormantat in
biserica Manastirii Putna.
La 20 aprilie 1517 moare si Bogdan al III-lea, fiul Sfantului Voievod Stefan,
fiind si el ingropat tot in Manastirea Putna. Dupa acesta, la 14
ianuarie 1527, moare si este inmormantat tot in biserica Stefanita Voda.
|
In anul 1653 este distrusa biserica Manastirii Putna, inclusiv pictura interioara si exterioara. Din porunca domnitorului Vasile Lupu
se va incepe refacerea bisericii in anul 1653. Lucrarile vor fi
continuate de voievozii Gheorghe Stefan si Eustratie Dabija si terminate
in anul 1662.
Intre anii 1756-1760, prin grija mitropolotului Iacov
Putneanul, la Manastirea Putna se executa importante lucrari de
restaurare. Intre anii 1901-1902, arhitectul austriac K. A. Romstorfer
restaureaza biserica Manastirii Putna.
In anul 1904 are loc comemorarea a 400 de ani de la adormirea Sfantului Voievod Stefan cel Mare. Costin Petrescu picteaza portretul acestuia avand ca model portretul domnitorului din Tetraevanghelul de la Humor.
La data de 15 mai 1918 Consiliul National Roman din
Bucovina proclama reintegrarea Bucovinei in componenta Romaniei, iar in
1966, la recomandarea UNESCO, implinirea a 500 de ani de la intemeierea
Manastirii Putna se celebreaza pe plan mondial.
In data de 6 iunie 1976 se inaugureaza sediul actual al Muzeului Manastirii Putna.
Intre anii 1980-1982 se intreprind noi campanii de
cercetari arheologice pe latura de sud a incintei Manastirii Putna,
menite sa dezvaluie complet vestigiile Casei Domnesti din epoca lui
Stefan cel Mare. In anul 1982 incep lucrarile de refacere a Casei
Domnesti de la Putna, la data de 15 august 1988 aceasta sfintindu-se.
In sesiunea din 20-21 iunie 1992, Sfantul Sinod al B.O.R. hotaraste canonizarea lui Stefan cel Mare sub numele "Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfant",
cu data de pomenire 2 iulie. In data de 2 iulie 2004 s-au implinit 500
de ani de la trecerea la cele vesnice a Slavitului Voievod Stefan cel
Mare si Sfant.
Manastirea Putna - arhitectura ansamblului monahal
Intrarea in incinta Manastirii Putna se face pe sub
arcul boltit al unui turn compus din parter si etaj, pe a carui fatada
estica se afla stema Moldovei datata cu anul 1471. Turnul a fost zidit
in anul 1757, in vremea domnitorului Constantin Racovita, despre aceasta
dand marturie si stema de pe fatada de vest, in care apar reunite
stemele Moldovei si ale Tarii Romanesti.
Deoarece poetul Mihai Eminescu
impreuna cu Ioan Slavici si cu alti participanti la Marea Serbare de la
Putna din august 1871 au innoptat in acele zile in sala de la etaj,
aceasta constructie se numeste "Turnul Eminescu". Tot pe latura de est
este situat si Turnul clopotnitei construit in anul 1882.
Paraclisul manastirii, asezat in partea vestica a incintei, cu hramul Sfintii Apostoli Petru si Pavel,
este construit de mitropolitul Iacov Putneanul in anul 1759, pe locul
vechiului turn clopotnita deteriorat la marele cutremur din 1739.
Paraclisul a fost restaurat intre anii 1976-1983,
cand i s-au adaugat noi spatii. Paraclisul a fost pictat in tehnica "a
fresco" in perioada 1980-1984 de artistii-frati Mihail si Gavril
Morosan, staret fiind Arhimandritul Iachint Unciuleac.
Pe latura sudica a incintei se afla Casa Domneasca
ridicata intre anii 1982-1988 pe temeliile celei vechi distrusa de
habsburgi. Lucrarile de reconstructie au fost incepute si supravegheate,
in mare parte, de catre Prea Fericitul Parinte Teoctist pe timpul arhipastoririi sale ca mitropolit al Moldovei.
Singura cladire ramasa din vremea Sfantului Voievod
Stefan este Turnul Tezaurului a carui constructie a fost terminata in
anul 1481. In el au fost adapostite, in vremi de tulburare, odoarele
acestui sfant locas.
Manastirea Putna - biserica centrala
Biserica originala a suferit mari modificari in
perioada 1653-1662. S-au pastrat liniile arhitectonice initiale
specifice stilului moldovenesc, fiind alcatuita din cinci incaperi:
pridvor, pronaos, gropnita, naos si altar. Se regasesc astfel reunite
elemente de arhitectura bizantine, gotice si renascentiste.
Biserica, reconstruita de domnitorii Vasile
Lupu, Gheorghe Stefan si Eustatie Dabija (1653-1662) se inscrie in
datele generale ce constituie trasaturile epocii: plan trilobat, brau in
torsada impartitor al zidurilor, ocnite din arcaturi si arcade oarbe,
pilastri, ferestre dreptunghiulare gotice; turla are coloane rasucite,
pridvorul inchis apare aici pentru prima data in Moldova.
Accesul in biserica se face prin cele doua usi
laterale ale pridvorului, incadrate cu portaluri de piatra. Usa masiva
prin care se trece din pridvor in pronaos are la partea superioara o
pisanie care aminteste de lucrarile de reconstructie ce au avut loc in
timpul domniilor lui Gheorghe Stefan si Eustratie Dabija.
Camera mormintelor primeste lumina de la cate o
fereastra la sud si nord. Aici se afla mormantul lui Stefan cel Mare si
Sfant acoperit cu un baldachin din marmura alba, cu o inscriptie
incrustata pe lespede care ne spune ca viteazul domnitor este ctitorul
si ziditorul sfantului locas, alaturi de sotia sa Maria, fiica lui Radu
Voievod. Pe mormantul marelui Stefan se afla urna de argint depusa cu
prilejul serbarii din 1871.
Din camera mormintelor - gropnita - trecerea catre
naos se face printre doua coloane masive ce au inlocuit, in secolul al
XVII-lea, peretele despartitor specific liniei arhitectonice stefaniene.
Pronaosul este luminat de doua ferestre la sud si
alte doua la nord. Pridvorul este luminat prin mai multe ferestre,
asezate pe zidurile din sud, nord si vest. Intrarea in pridvor se face
prin sud si nord, pe usi masive din lemn, ferecate cu fier.
Intrarile din pridvor in pronaos si din pronaos in
camera mormintelor sunt de asemenea prin usi masive din lemn ferecate cu
fier. In pridvor, pe latura sudica, se afla mormantul Mitropolitului Moldovei
Iacob Putneanul, innoitorul manastirii ( 15 mai 1778), iar pe partea
nordica, mormantul Mitropolitului Sucevei Teoctist (18 noiembrie 1478).
Altarul este luminat de 3 ferestre (est, nord si sud)
si este separat de naos printr-un iconostas din lemn, cu o ornamentatie
sculpturala foarte frumoasa. Naosul, luminat de cate doua ferestre la
sud si nord, are deasupra turla deschisa, de forma octogonala la primul
etaj si hexagonala la etajul superior, la exterior cu coloane torsionate
si ancadramente la ferestre. Intre naos si camera mormintelor sunt doi
stalpi masivi din piatra, care sustin arcada ce sustine la randul ei
bolta.
Toate ferestrele din altar, naos, gropnita si pronaos
sunt pictate in interior, terminate in arc si prevazute la exterior cu
grilaje metalice. Pardoseala este din marmura, numai in pridvor este din
lespezi de piatra.
La exterior biserica Manastirii Putna este incinsa cu
un brau rasucit in torsada simbolizand Preasfanta Treime, motiv ce se
regaseste si in ornamentatia interioara.
Acoperisul este cu tabla de arama, asezatain randuri
dese, pentru a imita sindrila, in exterior este un brau masiv torsionat,
cu firide largi, mult mai inalte in partea inferioara si mai scurte in
partea superioara. Ferestrele au ancadramente din piatra. Pe fatade sunt
amplasati mai multi stalpi conforturi.
Manastirea Putna - pictura bisericii
Distrusa in timpul luptelor pentru domnie dintre
Vasile Lupu si Gheorghe Stefan, pictura originala s-a incercat a se
reface abia in secolele XVIII-XIX cand s-au zugravit in pridvor cateva
chipuri de sfinti.
Dorinta de a reda Putnei stralucirea de odinioara,
cand era "tot cu aur poleita zugraveala, mai mult aur decat zugraveala
si pre dinauntru si pre denafara" (cronicarul Ion Neculce), a inceput sa
prinda contur abia in anul 1972 cand mitropolitul de atunci, Iustin Moisescu, a binecuvantat proiectul de refacere a picturii din biserica mare a manastirii, pe baza unui plan iconografic intocmit de parintele Sofian Boghiu.
Ca o proorocie peste veacuri, hotararea
mitropolitului de a incredinta pictarea ctitoriei Voievodului Stefan cel
Mare acelora care vor picta mai intai Paraclisul, s-a implinit la 10
iulie 2001, cand, cu binecuvantarea Prea Fericitului Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, pictorii Mihail si Gavril Morosan au trasat primele linii la noua fresca.
Fii ai Bucovinei, pictori de categoria I-a, cu
numeroase lucrari in tara si strainatate, fratii Mihail si Gavril
Morosan au impodobit biserica cu frumoase chipuri, scene si compozitii
pe fondul foitei de aur. Stilul neobizantin, cu acorduri cromatice
deosebite, compozitiile inedite, sunt cateva din caracteristicile noii
picturi.
Iconostasul ce impodobeste biserica a fost realizat
in anul 1773 din lemn de tei si tisa. Executat de mesteri locali din
porunca si cu osteneala mitropolitului Iacob Putneanul, iconostasul este
sculptat in stil baroc tarziu. A fost restaurat.
Manastirea Putna - sfintele moaste
In altarul bisericii sunt pastrate cu multa evlavie particele din moastele Sfintilor Trei Ierarhi Vasile, Grigorie si Ioan, Sfanta Ana - mama Maicii Domnului, Sfantul Ierarh Alexandru, Sfantul Ierarh Nectarie, Sfantul Ierarh Vavila...
... Sfantul Mare Mucenic Pantelimon, Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, Sfantul Mucenic Rafael, Sfantul Mucenic Ghedeon, Sfantul Serafim de Sarov si degetul aratator al Sfantului Daniil Sihastru, iar in pronaos, craniul Sfantului Ierarh Ghenadie asezat intr-o frumoasa racla sculptata.
Manastirea Putna - muzeul manastirii
Muzeul Manastirii Putna este poate cel mai bogat si
valoros din tara, pastrand multe obiecte de la Stefan cel Mare,
manastirea fiind renumita prin tezaurul sau de broderii, tesaturi,
manuscrise, argintarie, obiecte de cult.
|
Muzeul Manastirii Putna, reamenajat in anii 1976 si
2004, se afla in partea de vest a incintei, alaturi de Paraclis. Aici se
pastreaza o parte din tezaurul artistic si istoric al manastirii,
constand in manuscrise (Tetraevanghele, Psaltiri, carti de invatatura,
Leastvite, Psaltichii) si broderii realizate in atelierele manastirii
(epitafuri, acoperaminte pentru sfintele vase, pocrovete, dvere, valuri
de tampla, acoperaminte de morminte, vesminte preotesti), carti de cult
si de invatatura, odoare bisericesti (sfinte vase, cruci ferecate,
icoane, cadelnite, candele), obiecte din ceramica, etc.
Printre odoarele de mare pret se numara icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului
adusa, dupa traditie, din Constantinopol in 1472 de catre Doamna Maria
de Mangop, sotia Sfantului Voievod Stefan si craniul Sfantului Ierarh
Ghenadie, mare facator de minuni, ferecat in argint aurit si daruit
manastirii de ctitorul ei in anul 1488.
Manastirea Putna - necropola domneasca
Conceputa dintru inceput ca necropola domneasca,
biserica Manastirii Putna adaposteste paisprezece morminte din care trei
sunt voievodale, apartinand familiei Musatinilor. Lucrat din porunca
sa, cu doisprezece ani inainte de stramutarea la vesnicele locasuri,
mormantul Binecredinciosului Voievod Stefan se afla in partea de sud a gropnitei.
Alaturi este mormantul Doamnei Maria Voichita
(†1511). Pe latura de nord se afla alte trei morminte: cel al Doamnei
Maria de Mangop (†1477) si ale fiilor Bogdan (†1479) si Petru (†1480).
|
Pronaosul adaposteste mormintele Domnitorului Bogdan al III-lea (†1517) - fiul lui Stefan, al Mariei (†1518) - fiica, al Domnitorului Stefanita (†1527) - nepotul lui Stefan si cel al Doamnei Maria (†1529) - sotia lui Petru Rares.
In pridvor se afla mormantul mitropolitului Moldovei
Teoctist I (†1477), cel care l-a uns ca Domn pe Stefan cel Mare la locul
numit Direptate, iar in partea opusa sunt mormintele mitropolitului
Iacov Putneanul si ale parintilor acestuia, Adrian ieroschimonahul si
Mariana monahia.
Dupa traditie, in exteriorul bisericii, partea sudica, langa Sfantul Altar, se afla mormantul Sfantului Ierarh Ilie Iorest,
calugar putnean ajuns mitropolit al Ardealului, unde a marturisit
credinta ortodoxa in vremea prigoanei calvine. Revenit la Putna dupa ani
grei de temnita, s-a mutat catre cele vesnice la 12 martie 1678.
Langa acesta se afla cripta Mitropolitului Isaia
Balosescu, cel care a construit la sfarsitul secolului XVIII, la
Cernauti, celebrul Palat Mitropolitan al Bucovinei, transformat astazi
in Universitate.
Manastirea Putna - locul in care rugaciunea a scris istorie
Dotata dintru inceput cu atelier de caligrafie -
scriptorium (in care calugarii, instruiti in scoala vestitului caligraf
Gavriil Uric de la Manastirea Neamt,
copiau carti de cult si din scrierile Sfintilor Parinti), cu atelier de
broderie (in care se lucra cu fir de aur si de argint, cu matasuri
scumpe si pietre pretioase) si cu o celebra scoala de muzica psaltica
condusa de Eustatie Protopsaltul, Manastirea Putna va deveni in scurt
timp un renumit centru al artei si culturii medievale sud-est europene
in secolele XV-XVI.
Mai tarziu, viata duhovniceasca, culturala si
artistica a manastirii a avut din nou o perioada de mare inflorire in
timpul pastoririi mitropolitului Iacov Putneanul.
Pentru romani, Manastirea Putna nu reprezinta numai
rugaciune, arta sau cultura, ci si o pagina din istoria vie a neamului.
Nume ca Ioan Slavici, Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu, A. D. Xenopol,
Mihail Kogalniceanu
trezesc si astazi amintirea marii serbari de la Putna (14-16 august
1871) ocazionata de implinirea a 400 de ani de la sfintirea bisericii
manastirii. Atunci Mihai Eminescu a rostit cuvintele: "Sa facem din
Putna Ierusalim al neamului romanesc si din mormantul lui Stefan altar
al constiintei nationale".
Pe urna votiva depusa atunci pe mormantul Sfantului
Voievod Stefan se afla inscriptia: "Eroului, invingatorului,
aparatorului existentei romane, scutului crestinatatii, lui Stefan cel
Mare, Junimea Romana Academica, MDCCCLXX".
Pastrarea constiintei de neam in timpul ocupatiei
austro-ungare s-a manifestat si in 1904 cand intreaga Bucovina, la
initiativa lui Eudoxiu Hurmuzachi si a altor intelectuali romani, a
comemorat 400 de ani de la trecerea la cele vesnice a slavitului Voievod
Stefan cel Mare, care a fost "glasul istoriei noastre, al unui neam
viteaz si nedreptatit" (P.P.Panaitescu).
Evlavia romanilor, inradacinata de veacuri fata de marele ctitor de locasuri sfinte, a facut ca actul canonizarii Sfantului Stefan ce Mare, in iunie 1992, sa fie doar o recunoastere oficiala a cultului popular pastrat cu sfintenie atatea veacuri.
"Om ales de Dumnezeu", "aparator al dreptei
credinte", "ocrotitorul celor napastuiti", "stalp neclintit al
rabdarii", "neinfricat ostas al lui Hristos", marele Voievod a fost si
ramane in constiinta poporului ca "parinte al neamului romanesc".
Sfintenia Voievodului ramane dovedita peste veacuri si de stransele sale legaturi cu marii duhovnici ai timpului: Sfantul Ghenadie, Simeon staretul de la Pangarati si mai ales cu Sfantul Daniil Sihastru, in a carui chilie a gasit totdeauna mangaiere, sfat si ajutor.
Manastirea Putna - obstea manastirii
Manastirea Putna este ridicata pe o veche vatra
sihastreasca, fapt dovedit si de cercetarile arheologice. La numai o
jumatate de metru sub temelia vechii Case Domnesti s-au gasit oseminte
"galbene si frumoase" cu mireasma de sfinte moaste, a cinci calugari care s-au nevoit aici cu peste un secol inainte de intemeierea Manastirii Putna.
Prima obste a fost formata in anul 1466 din calugari
adusi de la Manastirea Neamt, condusi de Arhimandritul Ioasaf, cel
dintai staret al Putnei. De atunci si pana in prezent viata monahala s-a desfasurat fara intrerupere, in pofida ocupatiei straine si a prigoanei comuniste.
Pentru crestini Putna a fost si ramane o cetate a
rugaciunii si duhovniciei, unde generatii intregi de monahi s-au nevoit
sa ajunga la desavarsire, la cunoasterea lui Dumnezeu. Monahii sunt chemati sa se roage pentru intreaga lume si aceasta este principala lor slujire catre omenire.
Multumita monahilor, rugaciunea nu se intrerupe
niciodata pe pamant, iar acesta este cel mai mare folos pentru intreaga
lume, caci lumea dainuie prin rugaciune. De aceea, vietuitorii
manastirii se straduiesc sa savarseasca zilnic Sfanta Liturghie si cele Sapte Laude.
Manastirea Putna - localizare si date de contact
Manastirea Putna, localitatea Putna, cod 727455, judetul Suceava
Cai de acces: pe Drumul National Radauti, spre N-V
Galanesti (11 km).. Vicovu de Jos (5 km).. apoi, dupa inca un kilometru,
dreapta spre Bivolaria (3 km).. Putna (8 km).