Biserica Balinesti

Biserica Balinesti

Biserica Balinesti este situata in satul cu acelasi nume din lunca Siretului. Biserica se afla la o distanta de aproximativ 10 kilometri de orasul Siret. Satul Balinesti este cunoscut din secolul al XV-lea, cand apartinea logofatului Ioan Tautu, om de seama si bun diplomat al marelui domn Stefan cel Mare si al fiului sau Bogdan, dupa cum este amintit de cronicarii Grigore Ureche si Ion Neculce.

Aceasta este unul dintre monumentele istorice reprezentative pentru arta Moldovei din cea de a doua jumatate a secolului al XV-lea. Arhitectura acestei biserici este singulara in epoca si exprima convingator gustul ctitorului Ioan Tautu.

Ioan Tautu este intemeietorul unei familii boieresti care stapanea sate in zona Botosanilor si in apropierea Balinestilor. Aceasta, impreuna cu pietrele de mormant tarzii (1613, 1634) ce se pastreaza in biserica, arata ca Balinestii raman vatra a familiei Tautestilor si ca la cancelaria domneasca se mai pastra, in secolul al XVII-lea inca vie amintirea marelui dregator.

Acesta a construit, intre anii 1494-1499, la Curtea sa de pe malul Siretului o biserica impozanta, astazi "unul dintre cele mai reprezentative monumente din epoca lui Stefan cel Mare". Daca initial s-a crezut ca biserica a fost construita de logofatul Tautu, cu banii primiti in dar de la sultan, in realitate, biserica a fost construita cu cheltuiala acestuia, dupa cum spune pisania de pe zidul de rasarit al bisericii:

"Cu vointa Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Duhului Sfant, pan Tautu logofat a inceput a zidi aceasta biserica in numele celui intre sfinti parintele nostru Ierarh si facator de minuni Nicolae in zilele blogoslavitului si de Hristos iubitor domn io Stefan voievod fiul lui Bogdan voievod si s-au savarsit in an 7007 luna 6".

Ca numeroase biserici de curte boiereasca, Biserica Sfantul Nicolae din Balinesti a fost construita dupa un plan dreptunghiular, cu o singura nava, compartimentata in naos si pronaos,cu absida poligonala la est si incheiata poligonal si in extremitatea vestica, iar pe latura de sud intregita de un turn clopotnita.

Turnul clopotnita este scund, amplasat pe latura de sud, in dreptul intrarii. Partea inferioara a clopotnitei este un fel de pridvor boltit, bolta fiind semicirculara, ca si in naos si pronaos, unde sunt impartite in trei travei egale prin arcuri care se sprijina pe stalpi de piatra angajati in zid si decorati cu capiteluri si socluri.

Naosul de forma patrata este acoperit cu o bolta semicilindrica intarita de arcuri dublouri ce o compartimenteaza in trei nave. Pronaosul aproximativ de aceleasi dimensiuni, prezinta particularitatea incheierii in polygon acapatului de vest.

Elementele cele mai iteresante sunt pilastrii ce sustin arcurile dublouri ale boltii semi-cilindrice. Elementele de decor architectural de la ancadramentele de usi si ferestre prezinta trasaturi care la incadreaza in arhitectura gotica tarzie. Pridvorul de sub clopotnita are bolta cu arcuri de piatra cioplita, decorata cu rozete tot din piatra.

Doua siruri de firide, mai mici deasupra si mai mari dedesubt, inconjoara biserica pe toate fatadele ei. Latura sudica este diferita fata de celelalte: un portal deschis, cu bolti gotice inalte, de piatra, surmontate de o clopotnita, se afla la intrarea in biserica.

Urme de picturi murale exterioare s-au gasit pe firidele mai mari de pe absida estica si pe fatadele estica si vestica. Aceste picturi s-au facut in timpul domniei lui Petru Rares, intre anii 1535-1538.

Picturile exterioare trebuie sa fi avut o calitate remarcabila, dupa cum se observa in cazul frumoaselor imagini ale Sfantului Nicolae si ale Arhanghelului Mihail, situate pe doua firide de pe absida estica. La capatul vestic al bisericii, s-au putut remarca urme ale picturii Judecata de Apoi . Aceasta pictura exterioara a fost aplicata peste prima decoratie a fatadelor bisericii, ce continea discuri din ceramica emailata cu rnduri de maro, galben si verde.

Ferestrele altarului si ale naosului sunt dreptunghiulare, iar cele ale pronaosului, cat si usa de la intrare in pronaos sunt lucrate in stil gotic. Cu ocazia pictarii in exterior a bisericii (1535-1538) au fost zidite firidele, iar elementele ceramice au fost tencuite, smaltul acestora pierzandu-si partial stralucirea.

In decursul timpului, biserica nu a suferit modificari majore, ea aparand in aceeasi forma si in tabloul votiv. Pictura, ce dateaza din secolul al XV-lea, de ridicata valoarea artistica, este opera unei echipe conduse de zugravul Gavriil Ieromonahul si se pare ca este in stilul celei de la Manastirea Voronet si Sfantul Nicolae din Dorohoi.

Fresca interioara se mai pastreaza si astazi, spre deosebire de cea exterioara, care este degradata in proportie de 90 la suta. Pronaosul, naosul sunt impodobite cu sfinti, scene biblice, Acatistul Sfantului Nicolae. Portretul ctitorului din tabloul votiv reprezinta una din cele mai reusite picturi de acest gen din Moldova epocii.

Biserica din Balinesti se numara printre putinele monumente din timpul lui Stefan cel Mare care pastreaza aproape integral decorul pictat, ca si bisericile din Patrauti si Voronet. Starea de conservare a zugravelilor nu este prea stralucita; sunt zone in care pictura s-a desprins impreuna cu stratul suport, lasand sa se vada prima zugraveala a bisericii, cea provizorie alcatuita numai din dreptunghiuri rosii si verzi ce imita caramida smaltuita.

Catapeteasma este mai noua, ctitorul ei este Ieremia Jigniceanu, pe la anul 1792, proprietarul de atunci al mosiei Balinesti. Este lucrata in lemn de tei si cuprinde trei randuri de icoane. Sculptura este bogata in elemente florale si a fost poleita in aur.

Pronaosul prezinta particularitatea incheierii in poligon a capatului de vest. Elementele cele mai interesante sunt pilastrii ce sustin arcurile dublouri ale boltii semicilindrice. Elementele de decor arhitectural de la ancadramentele de usi si ferestre prezinta trasaturi care la incadreaza in arhitectura gotica tarzie. Cu ocazia pictarii in exterior a bisericii (1535 -1538) au fost zidite firidele, iar elementele ceramice au fost tencuite, smaltul acestora pierzandu-si partial stralucirea.

In pronaosul bisericii se afla gropnita familiei Tautu, gasindu-se aici noua lespezi din piatra. Pietrele de mormant ale celor doi fii ai logofatului, Petru si Teodor, morti in 1494, se caracterizeaza prin impartirea suprafetei trapezoidale intr-un chenar decorativ urmat de zona inscriptiei ce inconjura campul central. Urmeaza lespedea Vasilichii (1495) si cea a Magdei ( 1500). Numai lespedea sub care a fost ingropat logofatul se inrudeste cu seria de pietre funerare puse de Stefan cel Mare in necropola domneasca de la Radauti.

In decursul timpului, biserica de la Balinesti a avut de suferit in mai multe randuri din cauza turcilor care, in incursiunile lor, au dat foc bisericii, producand degradari ale picturii si zidului. In anul 1721, biserica a fost restaurata prin grija Episcopului Calistru de Radauti, cand s-au restaurat acoperisul, usile si mobilierul.

Pana in anul 1864, biserica din Balinesti a adapostit o manastire de maici, metoc al Manastirii Varatic iar din anul 1899, este luata in grija, pastrare si conservare de Departamentul pentru Monumente Istorice.

In ultimul timp a beneficiat de unele restaurari dupa cum urmeaza: s-a pus un brau de caramizi smaltuite in jurul bisericii; s-au dat jos resturile de pictura exterioara, ramanand cele trei randuri de medalioane din teracota smaltuita de sub cornisa; s-a consolidat clopotnita cu bare de fier; s-a refacut invelitoarea, care era distrusa si din cauza careia ploua in biserica.

Biserica Balinesti