Biserica din Dolhești
 |
| Foto: wikimedia.org |
În localitatea Dolheştii Mari, la 15 km
de Fălticeni se află legendara biserică din Dolhești, ctitoria boierului
Şendrea. Primul document care atestă existenţa localității datează din
1395. Biserica din Dolhești cu Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva
este cea mai veche biserică din Moldova, dintre cîte mai există, care a
fost fondată de către un boier, iar acest fapt o face cu atît mai
interesantă, căci voievodul nu permitea oricăruia dintre boierii lui să
ridice biserici de piatră. Biserica din Dolhești, la fel ca cele de la
Arbore și Bălinești sînt capelele de curte ale unor mari boieri, oameni
apropiați domnitorului: hatmanul Șendrea, portarul Sucevei Luca Arbore,
logofătul Ioan Tautu.
Biserica din Dolhești a fost construită
ca paraclis privat al boierului Şendrea, în acelaşi aşezămînt cu
reşedinţa medievală. Biserica este simplă, albă, la capătul vestic al
clădirii se află clopotniţa, deasupra holului de la intrare, dar acestea
sînt adăugări tîrzii. Trăsătura caracteristică a acestei biserici este
prezenţa a două firide înalte cu arcuri ascuţite, pe fiecare perete
longitudinal. În pronaos, aceste nişe laterale au fost folosite pentru
mormintele familiei fondatoare. Aici au fost înmormîntați portarul
Șendrea, tatăl și probabil bunicul său, iar în nisa din peretele nordic,
Maria, sora lui Ştefan cel Mare și soţia portarului.
Absenţa unei inscripţii comemorative
împiedică datarea exactă a bisericii, dar se stie că Sendrea, ucis în
bătălia de la Rîmnic (1481) a fost înmormîntat la Dolhesti, unde era
îngropat si tatăl său. Ar urma deci că Dolhesti a fost zidită înainte
de 1481 și ar fi cea mai veche din bisericile lui Ștefan cel Mare,
dintre cele ce au rămas. Primul hram al bisericii din Dolhestii Mari a
fost "Sf. Nicolae", ca si al ctitoriei lui Bogdan I
din Rădăuti. Primul Șendrea ar putut fi unul din oamenii de încredere
ai domnitorului Bogdan I, iar biserica din Dolhești este un edificiu
construit la puțin timp după cea din Rădăuti, adică spre sfîrșitul
secolului al XIV-Iea sau începutul celui următor.
Biserica aparţine unui tip arhaic, cu
particularităţi preluate din arhitectura gotică. Are un edificiu
rectangular, cu o absidă estică poligonală, cu cinci laturi. În tradiţia
bizantină, laturile poligonului erau vizibile doar în exterior, iar
absidele erau semicirculare în interior. Aici, în Dolheşti, interiorul
absidei este poligonal, trăsătură caracteristică stilului gotic.
Ceea ce face unică biserica din Dolheşti
sînt pereţii văruiţi în alb, întrerupţi de picturi colorate în doar
două locuri, ambele în pronaos. Una este firida vestică a peretelui
sudic, cealaltă e icoana Sfintei Parascheva, patroana bisericii, pictată
deasupra uşii de la intrare, care duce spre naos.
Pictura din firida peretelui sudic este
cu totul neobişnuită, deoarece alegerea temelor pentru această parte a
bisericii nu a fost găsită în nici o altă biserică moldovenească.
Biserica a suferit, de-a lungul
timpului, mai multe modificari. În 1852-1854 arendașul Stati a adăugat
un pridvor cu două ferestre, deasupra pridvorului înălţîndu-se
clopotnița; în 1906 s-a înlocuit pardoseala din lemn de brad și s-a m
pus mozaic pe jos, în 1926 s-a dărîmat zidul care despărțea altarul de
naos și s-a înlocuit cu o catapeteasmă, sculptată în stejar; între
1988-1991 s-au derulat activități de restaurare a monumentului.
Pictura murală a bisericii dolheștene,
alături de cea a bisericii "Înălțarea Domnului" din Lujeni (executată
după 1453) și cea a bisericii "Sf. Nicolae" din Rădăuțti (executată
probabil în anii 1479-1481) se înscrie în primul grup de opere
reprezentative pentru pictura murală moldovenească, din prima parte a
domniei lui Ștefan cel Mare.