Bucovina – Traditii

O curte ţărănească ce este caracteristică Bucovinei include în general casa principală, opusă porţii, bucătăria de vară în dreapta, grajdul şi fânarul în stânga, un şopron inferior între casă şi hambar, o fântână şi o cuşcă pentru câine.
Când mai multe generaţii locuiesc în interiorul aceleiaşi curţi, părinţii sau bunicii se mută în bucătăria de vară, care devine o a doua locuinţă, cu o singură cameră şi un hol.

Peretii acestei gospodarii taranesti sunt doar partial acoperiti cu tencuiala si lasa vizibila structura butucilor. In stanga se afla hambarul.

Un ţăran avea în medie câteva hectare de pământ în marginea satului. Terenul din jurul fermei era folosit pentru necesităţile zilnice, în timp ce produsele obţinute pe pământul mai îndepărtat erau vândute sau schimbate cu altceva, astfel încât să se asigure traiul familiei de-a lungul anului. Structura satului diferă, spre exemplu, între un sat din Neamţ, unde casele sunt aliniate de-a lungul drumului principal, cu o livadă în spatele casei şi doar un strat de flori în faţă. În Bucovina, fiecare casă are fântâna proprie în curte, în timp ce în Neamţ o fântână obişnuită se găseşte la marginea drumului.

Barbat purtand costum popular pentru slujba de duminica. Atat haina, cat si vesta sunt brodate.

Costumul popular încă este purtat zilnic de către bătrâni, în timp ce tânăra generaţie poartă în mod regulat haine occidentale. Aceştia din urmă se îmbracă rareori în costume tradiţionale în afară de ocaziile speciale. Costumul bărbatului este format din pantaloni albi (iţari) – lungi, pentru a fi împăturiţi de mai multe ori, fiind o bună protecţie împotriva umidităţii, o cămaşă albă – care prezintă în general o broderie geometrică în negru sau maro – şi o vestă (bundiţă) cu pielea albă în afară şi cu blana spre interior. Acest din urmă obiect de vestimentaţie este decorat cu motive florale sau geometrice şi adaosuri din blană de jder. De asemenea, bărbaţii poartă curele, împletite sau confecţionate din piele. Uneori, centura din piele este purtată deasupra celei împletite. Lăţimea curelei depinde de înălţimea la care se află satul – cu cât e mai înalt satul, cu cât centura e mai lată. Viitoarea nevastă tăia, cosea şi broda costumul celui care urma să îi fie soţ, în timpul logodnei de un an.
Femeile poartă o vestă asemănătoare, dar decoraţia este mai colorată. Cămaşa femeii este bogat împodobită cu motive florale şi geometrice. În legătură cu acest fapt, s-a spus că împodobirea în întregime a cămăşilor bucovinene evocă decoraţia bisericilor descrise.
Femeile se mai îmbracă şi cu o fustă dintr-o singură croială (catrinţe), care se leagă de jur împrejur, deasupra cămăşii lungi până la genunchi, legată cu o lată centură împletită.
Există anumite haine pentru anotimpurile reci, pentru toamnă şi iarnă. Sumanul, folosit toamna, este confecţionat dintr-o haină din lână deasă. Cojocul este o haină lungă până la genunchi, cu blana întoarsă în interior şi pielea în afară, decorat cu flori brodate.

Oamenii din Bucovina nu numai că întâmpină străinii, dar de asemenea le oferă acestora un loc de dormit, nu pentru câştiguri financiare, ci pentru că sunt ospitalieri, considerând că este o onoare să deschidă uşa casei lor.
Când vine vorba despre mâncare, cele mai bune mâncăruri tradiţionale sunt servite – mămăligă cu brânză proaspătă, smântână, ouă, cârnaţi de porc, sarmale (frunze de viţă de vie sau de varză umplute cu orez şi carne), iaurt, ciorbă sau răcituri (carne în aspic).
Cea mai mare parte a mâncării este greoaie, iar digestia se face mai uşor cu un pahar de ţuică (coniac de prune). Aceasta e singura băutură alcoolică folosită de obicei şi este adesea consumată din acelaşi pahar de către toţi mesenii.
Se mănâncă zilnic supe variate şi borş (supă acrită cu tărâţe de grâu, fermentate în apă). Încă se mai prepară o combinaţie densă de boabe de grâu fierte, coliva, un fel de plăcintă servită pentru a comemora morţii şi care se mănâncă cu anumite ocazii.
Mâncărurile coapte în cuptor sunt de obicei prăjiturile şi plăcintele pe bază de făină. La plăcintele poale-n brâu, brânza este împachetată în aluat; în vărzări, varza este folosită în locul umpluturii. Dintre tradiţionalele bunătăţi de Paşti, pasca e specifică zonei rurale, iar cozonacul îşi are rădăcinile în mediul urban. Pasca este făcută dintr-o foaie din aluat dospit, acoperit cu un amestec din brânză de vaci, smântână, ouă şi zahăr, decorată cu o cruce făcută din cocă şi coaptă într-o tavă rotundă (ROUND TIN). Cozonacul este făcut dintr-o foaie din acelaşi aluat, acoperit cu nuci, rulat şi copt într-o tavă înaltă.

Tanara transportand oi într-o caruta.

Locuitorii Bucovinei sunt cunoscuţi crescători de oi şi vaci şi produc un lapte foarte bun, care concurează – în întreaga regiune a Moldovei – doar cu cei din zona Neamţului. Atât Suceava, cât şi Neamţ sunt zone deluroase, cu o altitudine între 400 m – 1000 m, cu pajişti frumoase şi iarbă bună. Anul pastoral începe în aprilie şi se termină în octombrie, timp în care oile stau la stână, în afara satului şi sunt păzite de un cioban. Proprietarii oilor primesc laptele şi brânza în mod periodic, fapt care depinde de câte oi deţin aceştia. Ciobanii sunt plătiţi mai degrabă în produse decât în bani.

Caii sunt folositi pentru toate felurile de transporturi, pe tot parcursul anului.

Aceeaşi manieră de troc a fost folosită şi la mori, când se măcina grâul, sau la presele de vin, când se striveau strugurii. În zilele noastre, presele moderne de vin pot fi găsite în aproape fiecare casă, dar morile sunt deţinute de mici firme, iar plata se face parţial în făină, parţial în bani.
Bucovina mai este cunoscută şi pentru animalele şi păsările domestice bine crescute, precum şi pentru produsele excelente cum ar fi cartofii, varza, conopida şi recolta de fructe, mai ales mere, pere, prune şi cireşe. Se cultivă şi cereale, dar recolta e destinată mai ales cererilor din gospodărie.
Dintotdeauna prelucrarea lemnului a fost una dintre principalele ocupaţii din Bucovina.

Printre mastile traditionale jucate, Capra este una dintre cel mai frecvent interpretate.

Viaţa ţăranului român a fost mereu structurată în jurul ciclului anual al muncii – agricultura, gospodărirea animalelor, vânatul, pescuitul şi apicultura. Existenţa acestuia s-a referit mereu la a face pământul productiv, nu cu scopul de a se îmbogăţi, ci pur şi simplu pentru a asigura un trai bun familiei sale.
Ciclul anual este de asemenea urmat când vine vorba de tradiţii şi credinţe, multe dintre ele povestite la o recoltă bună sau pentru împăcarea spiritelor.
Credinţa în spiritele strămoşilor este printre cele mai importante. Se spune că aceste spirite se întorc printre cei vii în timpul sărbătorilor de iarnă, de la Crăciun la Bobotează. Nu vin cu gânduri rele şi sunt răsplătiţi prin respectul care li se cuvine. Această credinţă se poate observa în principal la tradiţionala mască din acest timp al anului, având personajele principale Bătrânul şi Bătrâna. Dacă aceste spirite întârzie întoarcerea pe tărâmul lor, apare riscul de deveni periculoşi. Pentru a fi alungaţi, se pune usturoi la ferestrele caselor. Aceeaşi mască ce întruchipează tradiţiile povesteşte despre credinţele în puterea supranaturală a animalelor, cum ar fi ursul (simbolizând protecţia şi puterea), capra, berbecul, struţul, care sunt reprezentaţi cu măşti realiste.
Poze Bucovina Traditii si Obiceiuri