Delta Dunarii

Dunarea, singurul fluviu de pe planeta care strabate 10 tari, Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina, si patru capitale Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad, se varsa in Marea Neagra printr-o Delta care impreuna cu complexul lagunar Razelm – Sinoe are o suprafata totala de circa 5050 km2, din care 732 km2 apartin Ucrainei. Mai precis, este delimitata de urmatoarele coordonate 28 grade 10′ 50″ E (Cotul Pisicii) si 29 grade 42′ 45″ E (Sulina); 45 grade 27′ N (bratul Chilia, km. 43) si 44 grade 20′ N (Capul Midia).

Bratul Sulina – Delta Dunarii.

Bratele Dunarii

Se poate spune ca Delta incepe sa se contureze de la Patlageanca unde se bifurca in doua brate, Bratul Chilia la nord si Bratul Tulcea la sud. Acesta din urma, cand ajunge la Ceatal Sfantu Gheorghe se desparte in Bratul Sulina si Bratul Sfantul Gheorghe.
Bratul Chilia, avand 104 km, traseaza granita cu Ucraina, si preia pe cursul sau 60% din apele si aluviunile Dunarii. Din acest motiv Delta Dunarii creste anual in suprafata cu 40 de metri patrati. Pe Chilia se gasesc localitatile Palazu, Pardina, Chilia Veche, Periprava.

Pelicani in Delta Dunarii.

Bratul Sulina, cu o lungime de 71 km, traverseaza mijlocul Deltei, avand un curs rectiliniu, foarte bun pentru navigatia vaselor maritime. Acesta este dragat in permanenta si transporta doar 18% din volumul de apa al Dunarii. Pe Sulina se gasesc localitatile Ilganii de Sus, Maliuc, Gorgova, Crisan, Vulturu, Partizani, Sulina.
Bratul Sfantul Gheorghe are o lungime de 112 km, fiind orientat spre sud-est, si transporta 22% din debitul Dunarii, iar la varsare in Marea Neagra formeaza insulele Sacalin considerate un inceput de delta secundara. Pe acest brat se gasesc localitatile Nufaru, Mahmudia, Uzlina, Sf. Gheorghe.
Din alte surse reiese faptul ca Bratul Chilia are 120 de km, bratul Sulina are 64 de km, iar Bratul Sfantul Gheorghe are 108 km.

Nuferi in Delta Dunarii.

Fauna si flora

Datorita celor 5149 de specii de flora si fauna, specialistii o considera o veritabila banca de gene pentru patrimoniul universal. Intre toate acestea trebuie remarcat ca aici traieste cea mai mare parte a populatiei europene de pelican comun (circa 8 000de exemplare) si pelican cret (circa 200 de exemplare); 60 % din populatia mondiala de cormoran pitic (circa 6000 de exemplare); 50 % din populatia mondiala de gasca cu gat rosu (in timpul iernii sunt circa 40.000 de exemplare). Pe langa toate acestea se adauga peste 1200 de specii de copaci si plante. Oriunde te uiţi, poţi vedea plutind ostrovi acoperiţi de papură şi de stuf, liane ca în pădurile tropicale, lacuri cu adâncimea tulbure şi suprafeţe pline de nuferi. Bărcile pescarilor agită pelicanii, stolurile cormoranilor şi femelele-maur de pe cuiburile lor.

Canalul “Cu barca prin padure”, un ochi de apa care si-a sapat drum printr-o padure de salcii, care lasa turistului impresia ca se plimba printr-o padure scufundata.

Obiceiuri si traditii

O serie de traditii si obiceiuri ale locuitorilor din Delta, specifice sarbatorilor crestinesti, cum ar fi Pastele sau Craciunul, seamana cu obiceiuri din alte zone ale tarii. De exemplu, in prima zi de luni dupa Invierea Domnului, cand se sarbatoreste Pastele Blajinilor, oamenii merg la cimitir cu pomeni si se roaga pentru rudele decedate. Cel care primeste trebuie sa spuna bogdaproste”.

Pescar in Delta Dunarii.

Sau, in ziua de Lasata Secului, cand se intra in Postul Mare, se face un banchet si are loc “batutul halvitei”. Adica, o bucata de halvita atarna de tavan, si cei care participa la joc trebuie sa o prinda cu gura. A doua zi, baietii le urmaresc pe fete pentru ale manji cu funingine. In gospodariile din zona Razelm, in Joia Mare, gunoiul de pe langa casa se aduna in trei gramezi carora li se da foc. Langa foc se pune o cana cu apa si un cos cu oua. Dupa ce se termina focul, ouale sunt date copiilor din sat.
De asemenea, in Vinerea Mare, oamenii obisnuiesc sa se spele pe fata direct in Dunare, cu apa neinceputa, pentru a avea castig la bogatie, iar cei care dorm in timpul acelei zile trebuie sa se astepte la nenorocire.

Dimineata devreme cu barca in Delta Dunarii.

Pentru cei mai in varsta carora li se naste un copil sunt pregatite o serie de obiceiuri care difera de la un sat la altul. In Murghiol, parintii trebuie sa sara peste un foc facut in curte, in semn ca au lasat in urma necazurile. In Baltenii de Sus sau Mahmudia, parintii sunt rasturnati cu barca, deaorece apa trebuie sa le spele gandurile negre. Cei mai bogati isi pot rascumpara “udatul” cu o cinste la crasma pentru toti cei care trec pe acolo.
Pentru a se feri de blesteme si farmece, in localitatile CA. Rosetti si Caraorman se pun cranii de cal la poarta, pentru ca asupra acestora sa cada eventualele nenorociri.
Apoi, lipovenii nu lasa pe nimeni sa le fluiere in barca deoarece le aduce ghinion. O moneda de schimb des utilizata de pescarii din Delta este rachiul sau vodca.

Pescari din Delta Dunarii.

Locuri si posibilitati de pescuit

Prima atestare documentara a Deltei vine de la Herodot, cel care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Delta, dupa ce poposise la Histria (515-513 iHr). Despre locuitori apar marturii abia in secolul I iHr. Astazi, in afara de localitatile situate de-a lungul bratelor, mai pot fi amintite Patlageanca, Maliuc, Mila23. Sulina este singurul oras din Delta, fiind un port liber, folosit in special pentru transbordare. Pe langa atelierele de reparatii navale, aici mai exista si o fabrica de conserve de peste.
Amatorii de pescuit aleg Canalul Crisan pentru platica, biban, rosioara, somn sau stiuca (dimineata). La Mila 23 se pot pescui somotei. Apoi, la Fortuna I trag la momeala rosioara, bibanul, crapul si chiar stiuculite

• 
  
• 
  
• 
  
• 
  
• 
  
• 
  
• 
  
• 
  

Atractii in Delta

Portul Sulina.

Orasul Tulcea, desi nu este situat in Delta, detine institutiile care coordoneaza activitatea economica si turistica din aceasta zona.
De asemenea, puteţi descoperi muzee interesante, precum: Muzeul de Istorie şi Arheologie, Muzeul de Etnografie şi Folcor, Muzeul de Artă din Tulcea sau Muzeul de Istorie Naturală.

Delta Dunarii.

Un drum pana la Tulcea deschide turistului zeci de variante pentru calatoria in inima Deltei. Cea mai cautata este o plimbare de cateva ore pe canale cu salupa rapida, pentru 30 de euro de persoana. “Rapidele” isi asteapta clientii pe faleza din Tulcea. Traseul trece printr-o suita de mici canale si ghioluri situate in apropiere de Tulcea. Punctul de rezistenta il constituie canalul “Cu barca prin padure”, un ochi de apa care si-a sapat drum printr-o padure de salcii, care lasa turistului impresia ca se plimba printr-o padure scufundata. Cei care isi doresc mai mult, pot opta, pentru inca 10 euro, pentru o vizita la colonia de pasari Purcelu. Cormorani, egrete, starci – sunt toate acolo.

Delta Dunarii.

Turistii care isi doresc un sejur de cateva zile pot merge cu vaporul-pasager de la Tulcea, pe bratele Dunarii. In fiecare localitate intalnita exista pensiuni cu preturi de pana la 50 de lei pe noapte, care ofera, optional, plimbari pe canale, mese traditionale de peste si partide de pescuit, in functie de priceperea turistului.
Sulina, Sf. Gheorghe, dar si Jurilovca-Gura Portitei sunt optiuni pentru turistii indragostiti de mare, care vor sa cunoasca ceva si din minunile Deltei. Pentru preturi intre 100 si 400 de lei pe noapte, turistii beneficiaza de cazare in hoteluri, vile de vacanta sau pensiuni, avand la dispozitie trei dintre plajele virgine ale litoralului romanesc, dar si posibilitatea de a merge in fiecare zi in Delta pentru activitati specifice.

Ambarcatiune care plimba turistii prin Delta Dunarii.

Curiozitati din Delta

Chiar daca povestile pescaresti starnesc zambete de neincredere, totusi, cateva curiozitati merita amintite: cel mai mic peste semnalat este un guvid (Knipowitschia cameliae), care a avut o lungime ce nu depasea 3.2 cm si a fost semnalat recent la Portita; cea mai mare stiuca (Esox lucius) pescuita in Delta Dunarii cantarea 18 kg si peste 1 m lungime; cel mai mare crap (Cyprinus carpio) pescuit la Sfantul Gheorghe a avut o greutate de 48,5 kg, iar cel mai mare somn (Silurus glanis) pescuit in Delta Dunarii a atins greutatea de 400 kg; cele mai longevive animale din Delta Dunarii sunt broasca testoasa de uscat (Testudo graeca ibera) si broasca testoasa de apa (Emy obicularis ), care pot atinge cca 120 de ani.

Turistii au variante putin practice de a ajunge la minunatiile din Delta Dunarii. Cea mai buna ramane masina personala. Altfel, exista microbuze care pleaca din ora in ora din Bucuresti, Galati si Constanta, precum si trenuri pana la Tulcea (cu plecare din Bucuresti si din Constanta), insa variantele feroviare sunt foarte lente. Tarom opereaza o cursa saptamanala catre Tulcea.
Taxa intrare in Delta: 20 lei