Manastirea Rasca este o veche manastire
ortodoxa, aflata la o distanta de aproximativ 15 kilometri de Falticeni,
in comuna Rasca, judetul Suceava. Inca din vremea domnitorilor Bogdan
si Petru Rares, Manastirea Rasca se dovedeste a fi un adevarat stalp de
credinta si spiritualitate ortodoxa pentru aceasta regiune incarcata de
istorie.
Manastirea Rasca
Manastirea Rasca a fost construita de
domnitorul Petru Rares, in anul 1542. Spre deosebire de celelalte
ctitorii bisericesti ale domitorului, aceasta nu are niste dimensiuni
impresionante, are un plan foarte simplu, in forma de cruce, fara
pridvor si fara gropnita (camera mormintelor).
Potrivit traditiei locale, aici vietuiau
sihastri inca din secolul al XIV-lea. Toti nevoitorii de pe malurile
raului Moldova s-au adunat la un loc, intemeind astfel o smerita
comunitate monahala. Ei s-au asezat pe locul actualei localitati
Bogdanesti, unde au si zidit o mica biserica, inchinata Sfantului Ioan
Teologul. Domnitorul Bogdan I al Moldovei va rectitori biserica de lemn a
sihastrilor moldoveni, ocazie cu care comunitatea monahala a primit
numele de "Schitul Bogoslov" sau "Sihastria Bogdanestilor".
O parte din calugarii schitului vietuiau
in obste, in vreme ce alta parte se nevoiau in retragere, in
singuratate si in tacere, fie pe valea paraului Rasca, fie in adancul
muntilor din apropiere. In vremea posturilor de peste an, mai toti
calugarii din schit se retrageau in singuratate, in locuri ascunse din
Muntii Plesu si Slatioru, undeva la zece kilometri mai sus de schit.
Manastirea Bogdanesti, cum mai era
numita sihastria, a fost zidita de catre Bogdan I al Moldovei
(1359-1365), in anul 1363, spre a sluji ca biserica domneasca pentru
localitatea Baia. In vremea domnitorului Alexandru cel Bun, cat si sub
domnia Sfantului Stefan cel Mare, manastirea s-a extins si mai mult,
obstea crescand, iar cladirile inmultindu-se.
Intre anii 1512-1517, manastirea a fost
innoita de catre Bogdan cel Orb, acesta ctitorind o noua biserica,
inchinata Sfantului Ierarh Nicolae. Manastirea avea sa fie insa distrusa
din temelie de catre tatari, in anii 1510 si 1512, si de catre turcii
lui Soliman Magnificul, in anul 1538. Dupa distrugerea ei de catre
turci, ea nu a mai putut fi reconstruita, pentru o vreme.
Revenit pe tronul Moldovei in anul 1541,
domnitorul moldovean Petru Rares (1527-1538; 1541-1546) la indemnul
mitropolitului Grigorie Rosca, a mutat sihastria calugarilor moldoveni
cu trei kilometri mai inspre munte.
Domnitorul a dat bani episcopului de
Roman, Preasfintitului Macarie, dupa cum reiese dintr-o traducere tarzie
a pisaniei manastirii, spre a zidi o noua biserica, in stilul obisnuit
al epocii. In zidirea manastirii celei mari, intre anii 1542-1546,
domnitorul si episcopul au fost ajutati si de logofetii Ioan si Teodor
Bals.
Biserica centrala a manastirii era de
dimensiuni modeste si avea hramul Sfantul Ierarh Nicolae. De
jur-imprejur au fost construite ziduri fortificate cu creneluri si un
turn, pentru a sluji la nevoie ca si cetate. Sfintirea manastirii a avut
loc in data de 9 mai 1542, cu aceasta ocazie fiind aduse aici si
Moastele Sfantului Nicolae. Dupa terminare, Manastirea Rasca a devenit
metoc al Manastirii Probota.
In data de 11 iulie 1572, in urma unei
lupte pierdute prin tradare, turcii si tatarii au invadat Moldova. La
apropierea paganilor de Manastirea Rasca, calugarii au coborat clopotele
din turn si le-au aruncat in lacul din curtea exterioara, spre a nu fi
topite si transformate in gloante. In urma ravagiilor facute in
manastire, de catre turci si tatari, aceasta a ramas pustie vreme de
aproape 40 de ani.
Intre anii 1611-1617, marele vornic
Costea Bacioc, impreuna cu sotia sa, Candachia, si cu fiica lor,
Tudosca, prima sotie a domnitorului Vasile Lupu, isi va darui o foarte
mare parte din avere pentru refacerea complexului monahal de la
Manastirea Rasca.
Vornicul Costea a aduagat vechii
biserici, precum citim in pisania de deasupra intrarii sudice, un
pridvor masiv, dubland astfel capacitatea interioara a acesteia.
Incapere spatioasa, adaugata in partea vestica, este impartita in doua
parti inegale si asimetrice de o arcada. Acest adaos nu intra in armonie
cu restul bisericii, precum nici cu traditia ordonarii spatiilor
bisericesti. Acest spatiu modifica planul de asamblu al bisericii,
parand sa dispuna un pronaos dupa o camera a mormintelor, care comunica
direct cu pronaosul, fara despartire, si prin care patrunde in biserica
dintr-un pridvor lateral.
Pe peretele sudic al pridvorului,
deasupra usii de intrare in biserica, a fost pusa o pisanie pe care
scrie, cu caractere slavone, urmatoarele: "Cu ajutorul Fiului si cu
savarsirea Sfantului Duh s-a inceput acest pridvor si cu staruinta s-a
zidit in numele Sfantului Ierarh Nicolae, facatorul de minuni, cu
zidirea si cu ordinul dumnealui Costea Bacioc, mare vornic al Tarii de
Jos si cu principesa Candachia si s-a inceput a se zidi in zilele bine
credinciosului domnitor Io Constantin Moghila voievod, la anul 1611
iunie 7 zile si cu voia lui Dumnezeu s-a savarsit in zilele
binecredinciosului domnitor Io Radu Mihnea voievod, la anul 7126 (1618)
luna septembrie 30, pentru aceasta rog sa vestiti toate."
Elementele de decor arhitectural sunt
caracterizate de patrunderea formelor de influenta munteneasca si
orientala, ca de exemplu: portalul de intrare, de pe latura de sud, cu
arcada in dubla acolada, incadrata de baghete incrucisate si suprapusa
de "spranceana" cu profile de tip renascentist.
Planul iconografic si compozitional
pastreaza datele initiale mai cu seama in Sfantul Altar si in naos. Este
remarcabila scena care infatiseaza tabloul votiv, familia domnitorului
fiind condusa de Sfantul Ierarh Nicolae, spre a inchina biserica
Mantuitorului, care binecuvinteaza.
Pictura exterioara a bisericii, pastrata
mai ales pe partea de miaza-zi, semnata de Stamatello Kotronas din
Zante, a fost lucrata in anul 1552. Cele mai de seama scene infatisate
aici sunt Scara Raiului, Judecata de Apoi si Viata Sfantului Antonie.
In anul 1827, intregul ansamblu monahal
de la Manastirea Rasca a fost supus unor reparatii ample, in urma
acestora avand loc modificari importante ale aspectului manastirii.
Astfel, a fost realizat acoperisurile cu bulb, de pe turnul portii si de
pe cuhne, a fost daramat pridvorul, a fost inchisa intrarea in
biserica, de pe latura de sud, fiind deschisa si amenajata intrarea de
pe latura de vest, a fost repictata integra., peste pictura originala.
In anul 1844, domnitorul Mihai Sturza il
surghiuneste pe marele istoric Mihail Kogalniceanu la Manastirea Rasca.
Aici, marele istoric a stat inchis vreme de sase luni, intr-o camera
din turnul clopotnita.
Cei mai alesi sihastri ce s-au nevoit in
vatra isihasta de la Manastirea Rasca sunt: schimonahul Iov Sihastrul
(secol XV), schimonahul Iov Sihastrul (secol XVI), schimonahul Ioan
Sihastrul (secolele XVI-XVII). Aici a vietuit si Sfantul Ioan de la
Rasca si Secu, recent canonizat de Biserica Ortodoxa Romana; acesta a
fost tuns in monahism, in anul 1630, de catre egumenul Agafton de la
Rasca; in obstea de aici, el avea sa locuiasca vreme de 18 ani.
Teodor Danalache
